Mesajul Ursu lu' Cican: Nu mă hrăni, lasă-mă să trăiesc în pădure!

 

Te mușc de deget, semnează aici

Bine ați venit, bă copii, la Ursu lu' CICAN

Fiți atenți aici! Astăzi mai scriu un blog post despre Ursul lu' CICAN. Ca la fiecare articol și videoclip pe care îl fac, vreau să vă spun un lucru foarte important.

În primul rând, Ursul lu' CICAN este un animal sălbatic. Te poate ataca dacă se simte amenințat, așa că nu trebuie să îi dai mâncare. Eu vă spun prietenește: fiecare videoclip pe care îl fac cu Ursul lu' CICAN este un fel de pamflet, dar mesajul este cât se poate de serios. Urșii nu trebuie hrăniți de turiști. Aceasta este responsabilitatea autorităților și a organizațiilor abilitate.

Știu că Ursul lu' CICAN apare des pe la Vidraru și pe Transfăgărășan și știu că, de multe ori, îi este foame. Dar mesajul lui este simplu: „Nu-mi da mâncărică, că sunt urs sălbatic!” Mai mult decât atât, dacă hrănești un urs, riști să primești și amendă. Așa că aveți grijă.

Acum începe partea a doua a acestui articol.

Mesajul Ursul lu' CICAN

Bă, sincer să fiu, eu sunt foarte supărat. Am și pui, am și familie. În loc să stau liniștit în pădure, să beau apă din pârâu și să mă odihnesc la umbră, că e vară, trebuie să umblu pe drumuri după mâncare.

Sunt supărat pe Guvernul României și pe instituțiile și organizațiile care ar trebui să se ocupe de gestionarea situației urșilor. Eu sunt urs și nu înțeleg legile oamenilor. Dacă mi-e foame, trebuie să mănânc. Am aproape 400 de kilograme și niște gheare de aproape 10 centimetri. Sunt un urs mare, dar sunt și un urs liniștit. Îmi văd de treaba mea.

Problema este că am ajuns să cerșesc mâncare pe marginea drumului. Dar eu nu sunt om. Eu sunt urs. Locul meu este în pădure, nu pe asfalt, printre mașini, camere de filmat și telefoane.

Așa că am o plângere către voi, turiștii

M-am cam săturat să stau la pozele și videoclipurile voastre doar pentru o bucată de mâncare. Înainte, prin pădure exista mai multă hrană pentru noi. Noi aveam ce mânca și nu eram nevoiți să coborâm atât de des la drum.

Da, pe vremea lui Ceaușescu existau și alte probleme. Uneori se organiza vânătoare și erau împușcați urși. Dar nici noi nu eram proști. Ne feream și încercam să supraviețuim. Pădurea era și atunci casa noastră, așa cum este și acum.

Tu ai casa ta. Noi avem pădurea, vizuina și bârlogul nostru. În fiecare iarnă hibernăm câteva luni și avem nevoie să intrăm în hibernare cu rezerve de hrană. Dacă nu avem ce mânca înainte de iarnă, este greu să supraviețuim.

Noi apreciem că unii oameni încearcă să ne ajute, dar nu vrem să ne hrăniți voi. Vrem să putem trăi în pădure, acolo unde este locul nostru. Turiștii nu ar trebui să intre în habitatul nostru și nici noi să fim obligați să stăm pe marginea șoselei.

Poate că autoritățile vor găsi soluții mai bune pentru gestionarea populației de urși și pentru asigurarea hranei acolo unde este nevoie. Important este ca nici urșii, nici oamenii să nu mai ajungă în situații periculoase.

Noi, urșii, nu vrem să vă facem rău. Dar trebuie să înțelegeți că și noi trebuie să trăim. Mămicile urs au pui, iar puii au nevoie de lapte și de hrană. Și noi avem familii.

Nu uitați însă un lucru foarte important: eu sunt Ursul lu' CICAN și sunt un animal sălbatic. Dacă îmi dai mâncare, poate par liniștit. Dar dacă mă sperii, mă claxonezi, mă provoci sau îmi ameninți puii, reacționez ca orice urs. Eu am aproape 400 de kilograme, iar un om are, în medie, 80. Am gheare puternice și instincte de animal sălbatic. Nu încerca niciodată să te apropii de mine sau să mă provoci.

Nu este vina turistului că vrea o fotografie sau un videoclip pentru TikTok, Facebook ori Instagram. Dar proiectul Ursul lu' CICAN este făcut pentru a transmite un mesaj: urșii trebuie să rămână în pădurile României, acolo unde este casa lor.

Noi sperăm ca autoritățile și instituțiile competente să găsească soluții bune atât pentru urși, cât și pentru oameni.

Iar dacă mă mai vezi vreodată pe marginea drumului, să știi că este o mare diferență între un urs flămând și unul care și-a găsit hrana în pădure. Un urs sătul este, de cele mai multe ori, mai liniștit și mai puțin interesat de oameni.

Noi suntem urși și vrem doar să ne trăim viața în habitatul nostru natural.

Vă mulțumim că ați citit acest articol!

Urmăriți Ursul lu' CICAN pe Facebook, TikTok, Instagram și aici, pe blog. Ne revedem cu bine în următorul articol. Noi vom continua să scriem și să susținem găsirea unor soluții bune atât pentru urși, cât și pentru oameni.

Numai bine!